Din seria „Drumuri care lucrează în tine”
Ritualul celor 9 biserici
Nouă duminici, nouă opriri și un drum care s-a făcut în mine pe măsură ce îl mergeam. Jurnalul unui ritual trăit pas cu pas, începând din 28 decembrie 2025.
Nu e un tur de biserici
Ritualul celor 9 biserici e un obicei vechi: mergi pe jos, într-o singură direcție, fără să te întorci pe același drum, și duci cu tine o intenție. La fiecare oprire aprinzi o lumânare și lași ceva din tine acolo.
Eu l-am făcut nouă duminici la rând. Nu din disciplină și nu ca să bifez ceva, ci pentru că am simțit că repetarea lucrează. Același ritm, aceeași intenție, săptămână de săptămână. Ce s-a schimbat nu a fost drumul. Am fost eu.
Așa a început pentru mine
Nu mai țin minte exact cum a fost vremea în sâmbăta de dinainte. Ce țin minte foarte clar este ce se întâmpla în mintea mea. A opus rezistență continuu.
O să plouă. O să ningă. O să fie potop. Tocmai duminica asta trebuia să fie cea mai urâtă zi din tot anul. Unde te duci. O să îngheți de frig, o să te uzi până la piele, o să te îmbolnăvești.
Gândurile veneau unul după altul, fără pauză. Aceleași fraze reluate obsesiv, ca un zgomot de fond care nu se mai oprea. A ținut așa toată seara de sâmbătă. Ca și cum o parte din mine încerca din răsputeri să mă oprească, să mă întoarcă din drum, înainte ca ceva să înceapă cu adevărat.
[…]
M-am dus la fereastră și, ce să vezi, nu ploua. Nu ningea. Nu era niciun potop. Era frig, da, dar cu căciulă și mănuși știam că mă descurc. Îmi beau cafeaua. Mă îmbrac. Ies pe poartă.
În timp ce încuiam poarta, se aud clopotele bisericii. Chiar ale bisericii la care urma să merg. Este la vreo douăzeci de minute de mers pe jos de acasă. Mă aștepta.
Drumul a fost liniștit. Surprinzător de liniștit, mai ales comparat cu furtuna verbală din seara precedentă. Fără presiune, fără grabă. Doar pașii mei și frigul de afară.
[…]
Ies pe poartă și sunt întâmpinată de cel mai măreț soare de iarnă. Nu venise niciun potop. Mi se luminase calea.
Ce găsești în carte
- Jurnalul celor nouă duminici, scris pe drum, cu îndoieli, semne și conștientizări.
- Traseele reale prin București, cu numele și adresele bisericilor.
- Ce se întâmplă în tine când revii, săptămână de săptămână, la aceeași intenție.
- Ediție în română și în engleză, ca ebook (EPUB) pe Lulu.
Poate te întrebi
Dacă nu simt nimic?
Nu este nevoie să simți ceva special. Procesul nu este mereu vizibil.
Dacă nu reușesc să țin ritmul?
Ritualul nu este despre perfecțiune. Este despre revenire.
Dacă nu știu unde să merg?
Orice loc poate deveni parte din ritual, dacă este ales cu intenție.
Cum citesc un ebook EPUB?
După cumpărare, descarci fișierul de pe Lulu. Pe telefon îl deschizi cu Google Play Cărți (Android) sau Apple Books (iPhone). Pe calculator merge cu orice cititor de ebook gratuit, de exemplu Calibre.
Trebuie să fie 9 biserici?
Nu. Poate fi orice loc care are sens pentru tine — biserici, alte spații sacre sau pur și simplu locuri alese cu intenție.
Important nu este locul, ci ritmul, continuitatea și prezența cu care mergi.
Poate nu este momentul. Sau poate este.
Nu trebuie să știi sigur. Nu trebuie să ai toate răspunsurile.
Este suficient un pas. Este suficient să începi.
Nu începe ritualul în confuzie
Dacă simți confuzie, uneori e util să vezi mai clar ce porți cu tine.
În astfel de momente, o privire sistemică poate aduce claritate. Ce lucrezi nu este doar personal. Ce simți nu este întotdeauna doar al tău.
O sesiune îți poate oferi: o perspectivă asupra dinamicilor transgeneraționale → claritate asupra intenției tale → o direcție pentru ritual. Nu este obligatorie. Dar poate face drumul mai conștient.
Ce spun cei care au pornit pe acest drum
Vrei să citești și despre alte ritualuri? Ritualuri și pelerinaje pe blog →